Treci prin viață purtând o pelerină de ploaie
Și încălțată cu cizme de cauciuc
Ce-ți apără tălpile goale
De noroaiele destinului.
Treci prin viață cu ochii în lacrimi,
De la prea mult soare spre care privești
Sperând să-ți încălzească durerea
Sau să-ți usuce tăcerile iubirii.
Treci prin viață cu multă culoare
Pe chip, pe haine, pe mâini
Pentru-a masca alb-negrul gândurilor
Cu sclipici si zâmbet de poliester.
Treci prin viață purtând o pelerină de ploaie,
Și încălțată cu cizme de cauciuc,
Fără să știi că porți clandestin
Soarele din inima ta.
